Biblioteca publică din Toronto

este o resursă extrem de preţioasă.
M-am folosit intensiv de ea la începuturile mele canadiene şi o folosesc şi acum, la opt ani de la aterizare.

In afară de cărţi se pot împrumuta CDuri şi DVDuri cu filme, muzică documentare, etc.

La fiecare locaţie există calculatoare care pot fi folosite de public cu acces la internet şi aplicaţii de bază. De asemenea se pot consulta ziare, reviste precum şi cărţi specializate care nu sunt disponibile pentru împrumut.


De curând sistemul informatic a fost revizuit. Motorul de căutare e mult mai uşor de folosit iar informaţia e prezentată mai eficient.
În continuare se pot face rezervări pentru diverse materiale. Titlurile rezervate sunt aduse la o branşă specificată de utilizator. Foarte convenabil.

Mai nou pe baza cartelei de bibliotecă se poate obţine acces la Safari Books Online şi la Scotts Directorzy de la computerul personal, din confortul casei proprii.

Situl bibliotecii este: www.torontopubliclibrary.ca

Dacă locuiţi în Toronto şi nu aveţi un cont la biblioteca publică sfatul meu este să vă faceţi unul cât mai curând posibil.

Meniu meditarenean: Falafel

Falafelul este o chiftea făcută din legume (mai mult sau mai puţin) uscate prăjit în baie de ulei.
 
La magazinele cu specific mediteranean se găsesc amestecuri gata preparate, doar pui apă şi le pui la foc. Nu despre asta e vorba aici ci de falafel făcut în casă din ingrediente proaspete.
E un pic mai mult de muncă dar merită efortul.


Ingrediente:

• năut
• ceapă
• usturoi
• pătrunjel
• frunze de coriandru (opţional)
• chimion
• zeamă de lămâie
• coajă de lămâie
• făină
• sare
• piper
• bicarbonat
• legume rădăcinoase (opţional): morcov, ţelină, păstârnac

Năutul  -o jumătate de cană- se lasă câteva ore la înmuiat în apă rece. Se poate lăsa peste noapte foarte bine.
Se scurge şi se mărunţeşte bine într-un robot de bucătărie. Dacă doriţi puteţi toca şi ceva morcov, ţelină sau păstârnac în acelaşi timp. Eu estimez cantitatea de rădăcinoase să fie cam jumătate din cantitatea de năut, dar asta-i după gustul fiecăruia.
Se trece amestecul ăsta într-un vas suficient de larg că putem amesteca restul de ingrediente.

Se adaugă: ceapă tocată mărunt, cel puţin cât năut avem în compoziţie. Se pune o lingură sau două de făină să lege amestecul şi se adaugă usturoi pisat şi restul de condimente şi un pic de bicarbonat (jumătate de linguriţă pănă la o linguriţă).

Amestecul ăsta se poate prepara din timp şi ţine în frigider o zi sau două zile.

Se pune la încălzit un ceaun de fontă de preferat în care se pune ulei suficient cât să acopere complet chifteluţele pe care le vom face din compoziţia noastră. Nu strică dacă e mai mult ulei, e chiar mai bine.

Când uleiul s-a încins bine punem chifteluţe formate cu mâna sau cu două linguri şi le lăsăm să se rumenească bine. Se culeg cu spumiera când sunt bine rumenite şi se pun pe şervete de hârtie să se scurgă de grăsime.


Falafelul se poate mânca ca garnitură la un preparat din carne (cum ar fi kafta) sau ca un fel de sine stătător cu sos tahini, iaurt tabuleh şi lipie.

Meniu meditarenean: sos tahini

două- trei lingui de tahini (pastă de susan) se amestecă cu zeamă lămâie, apă şi un pic de ulei de măsline până se obţine un sos suficient de lichid că să curgă de pe lingură.

Se poate adăuga usturoi pisat sau/şi coajă de lămâie rasă. Totul depinde de gust.